Povestea arestării preotului Marinescu de la biserica Sf Vineri


 Voluntar în război, student eminent, învățător și fiu de preot

Preotul Nicolae I. Marinescu (1900-1971), paroh la biserica „Cuvioasa Parascheva” (1926-1964) şi protopop de Roşiorii de Vede (1933-1940)Nicolae Marinescu s-a născut la 21 iulie 1900, în comună Ciolănești – Deal. Însăși tatăl său, Mihail, era preot paroh la Ciolănești, ceea ce a creat un mediu propice pentru copilul Nicolae, care după primii ani de școală elementară se înscrie, între anii 1913 – 1921,  la cursurile seminarului ”Nifon Mitropolitul” din București,. În paralel urmează și cursurile școlii normale de învățători, primind diploma de absolvire în 1921. În timpul Primului Război Mondial se refugiază cu părinții în Moldova, unde acționează ca voluntar în teatrul de luptă al Regimentului 4 Argeș. Aplecarea spre studiu îl determină, ca la finele războiului, să continue studiile urmând cursurile Facultății de Teologie, promoția 1926, având la absolvire a șasea medie din cei 34 de studenți.

La 4 martie 1923 este hirotonit preot în parohia Necșești. Încă de atunci se remarcă printr-o activitate de apostolat, reparând biserica satului, împrejmuiește gardul cimitirului și ridică împreună cu învățătorii locului o sală de clasă pentru copiii sătenilor.

Preot la Parohia Sf. Vineri

Ecoul acestor fapte a ajuns și la superiorii săi ierarhici, care la 1 decembrie 1926 îl transferă ca preot paroh la biserica” Cuvioasă Paraschiva” (Sfânta Vineri) din Roșiorii de Vede. Ajuns aici, are o mare dezamăgire, descoperind o biserică într-o stare deplorabilă. Ba chiar întreabă consiliul parohial:” Cum a fost posibil ca singura biserică din oraș, deservită de preoți tot timpul, să rămână în această stare primitivă”. Atunci, decide că este nevoie să se facă o colectă de 1 milion de lei, pentru renovarea bisericii, din care reușește, până în 1933, să strângă doar 390.000 lei. Cu toate acestea, în 25 martie 1934, urma devizului de 505.000 lei, întocmit de inginerul Preitz, încep lucrările actualei biserici, care până la finalizarea depășesc 600.000 lei, diferența fiind achitată de Ministerul Cultelor și Prefectura județului, urmare a stăruințelor deputatului Stan Ghițescu, dar și a unor enoriași cu stare, cum ar fi Anatole Grigoriu, Marin Drăgăniță, Ghiță Neguș și Ion Minoiu. Din momentul  numirii ca preot în parohia Sf. Vineri din Roșiorii de Vede, se apleacă spre activitatea samariteană, ajutând copiii orfani și familiile sărace cu alimente, lemne de foc, haine și bani.

 Protoiereu la circa a II-a Teleorman

Pe 1 iunie 1933, preotul Nicolae Marinescu este numit protoiereu la circa a II-a Teleorman cu sediul în Roșiorii de Vede, unde își continuă activitatea samariteană și ridicarea de noi biserici la Tufeni Deal, Malu, Gumești II și Păru Rotund. Din această funcție a dimisionat la 1 septembrie 1941.

Arestat de comuniști și trimis la Canal pentru ”complot religios”

În noaptea de 15 – 16 august 1952, preotul Nicolae Marinescu este ridicat de lângă soție, arestat și condamnat administrative la 60 de luni muncă silnică la Canal, printre acuze fiind și cea de” complot religios” (!?). Din însemnările descoperite în condica bisericii, a cărei primă filă este datată 14 octombrie 1935, reținem următoarea relatare: ” Se observă o activitate vie în perioada 1950 – 1951. În acești ani, cucernicii preoți Nicolae Marinescu și Dumitru Breazu (n.n. ginerele preotului Marinescu) au ținut ședințe religioase pentru creștini, în fiecare duminică după amiază, ședințe care erau foarte mult frecventate de creștini și cu această ocazie s-a lucrat și în direcția samariteană. Diavolul a lucrat și aici (n.n. frază subliniată). A îndemnat chiar pe unii slujitori domnești, ca preotul Răducanu Chendea și preotul Danil Iliescu, ambii din Roșiorii de Vede. Primul a înștiințat pe împuternicitul Ministerului Cultelor din Raionul Roșiorii de Vede, un oarecare Maleonidis și pe inspectorul Bărbulescu, de la aceeași instituție. În schimb, preotul Iliescu a înștiințat Securitatea Roșiorii de Vede că la Biserica Sf. Vineri preoții activează în cadrul ”oastei Domnului”, care fusese desființată. Drept urmare a încetat această activitate cu rezultate foarte bune pastorale”.

Conform preotului Dumitru Breazu, după un an de pauză, aceste ședințe fuseseră reluate cu doar o lună înainte de arestarea preotului Marinescu. După arestarea ce a scandalizat enoriașii și preoțimea curată la suflet, preotul Dumitru Breazu a încercat” singur să continue aceste ședințe duminicale, însă a fost atenționat de creștina Fănica Ianculescu, domiciliată în str. Decebal, să înceteze ședințele dacă nu vrea să urmeze pe preotul Nicolae Marinescu. Femeia susținea că aflase acest lucru de la o altă persoană, căreia nu i-a dat numele”.

 Patriarhul Miron și Carol I l-au adus în ”atenția” Securității

Prezentăm în premieră motivul arestării și trimiterii la Canal, mărturisit chiar de preotul Marinescu: ”Am început a scrie, așa cum scriu și până aici în condica specială pe care am primit-o de la Sf. Arhiepiscopie și în ea, la timpul cuvenit, vorbisem și de moartea Patriarhului Miron, atașasem fotografii între care și una în care se vedea ocolirea cu coșciugul defunctului împrejurul Bisericii Patriarhale, urmat de fostul rege Carol I și de toți miniștri țării. În noaptea de 15 spre 16 august când am fost arestat, ofițerul însărcinat cu această treabă, a găsit condica pe birou și în ea a dat peste fotografia cu pricina, care a fost ruptă și luată de el, formând pentru mine puncte de acuzare, chiar atunci punându-mi întrebarea: Ești carlist?

Protopopul Nicolae N. Marinescu alături de preşedinţii cercurilor pastorale din Protoieria Roşiorii de Vede, jud. Teleorman

Protopopul Nicolae N. Marinescu alături de preşedinţii cercurilor pastorale din Protoieria Roşiorii de Vede

Soția, după ce am fost arestat, sub impresia teroarei din acea noapte și văzând că în condica aceea se mai găseau alte puncte de acuzare pentru mine, de frică a distrus-o și când am venit nu am mai găsit decât scoarțele. Așa se face că în ceea de față am scris din nou și am omis astfel multe momente importante din viața bisericii și a statului, care în acea condică erau notate”. Detenția la Canal i-a fost redusă la 12 luni, astfel că pe 15 august 1953 revine acasă, fiind repus în toate drepturile ca preot, dar primul salariu îl primește abia în luna noiembrie a aceluiași an.

Colaborat cu articole la ziarul” Lumina poporului”

În ceea privește activitatea publicistică și misionar culturală, Nicolae Marinescu a colaborat cu articole la ziarul ”Lumina poporului”, a condus cercurile pastorale de la Scrioaștea și Roșiorii de Vede, până în anul 1942. Între anii 1941 și 1948, a predate  limba germană, muzica și religia la Liceul ortodox de fete și la Școala de meserii, ambele din Roșiorii de Vede.

Se stinge din viață la 17 februarie 1971.

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s