Fundătura Carpaţi


          Această stradă s-a format în prima jumătate a secolului trecut prin construirea de locuinţe pe terenuri scoase din  întinsele grădini aflate în  spatele caselor cu adresa  pe Calea Carpaţilor.

Strada a purtat numele de fundătura Carpaţi chiar şi în perioada (1950 – 1964) când Calea Carpaţilor, din care începea,  s-a numit  str. mareșal Tolbuhin.

Locuinţele  roşiorenilor de pe acestă stradă au apărut pe măsură ce proprietarii de terenuri au vândut „locuri de casă” diminuându-şi suprafeţele ce constituiau grădini ale  caselor cu acces în Calea Carpaţilor.Aceste grădini erau arar cultivate  cu plante cerealiere, dar când cererea de terenuri pentru construcţia de case a devenit mai mare, începând cu deceniul al patrulea al secolului al XX-lea, proprietari au folosit oportunitatea aceasta pentru a valorifica favorabil terenuri care la mulţi nu aducea nici-un venit în primul rând pentru că nu avea cine să se ocupe de cultivarea lui. Majoritatea locuitorilor din partea de nord a Căii Carpaţilor erau angajaţi ca lucrători la Fabrica de Ulei, la Moara Colţatu ( fostă Arizan) sau la Spitalul care  funcţionau în această zonă.

Cele câteva case construite aici au înfiinţat drumul de acces care la începutul anilor ’40  devine fundătura Carpaţi. Extinderea acestei străzi şi mai ales creşterea numărului de locuinţe, este legată de necesitatea lucrătorilor feroviari din Roşiorii de Vede de a-şi stabili domiciliul aproape de Staţia C.F.R. amplasată în nordul oraşului.  Construcţia staţiei s-a realizat în anii celui de-al doilea război mondial, iar darea în folosinţă s-a făcut în  anul 1947. Această staţie asigură legătura directă cu capitala ţării. Până la această dată roşiorenii care vroiau să meargă la Bucureşti cu trenul utilizau Staţia C.F.R. Roşiori (actualmente  completată  cu determinativ „Est”). Aici se îmbarcau în trenuri care îi transportau până la Piteşti unde „schimbau trenul”  pentru a  ajunge la Bucureşti. Construcţia căii ferate Bucureşti – Videle – Roşiorii de Vede, care a influenţat apariţia sau dezvoltarea unor străzi din partea de nord a oraşului, a scurtat distanţa dintre Roşiori şi Bucureşti cu 100 km.

Începutul fundăturii este în Calea Carpaţilor, pe partea dreaptă, după imobilul de la numărul 108. Ea are o lungime  de 172 m şi o lăţime de 3,6 m măsurată între gardurile de pe părţile laterale.

Anunțuri