Ceauş Mitrea Anastase este unul dintre roşiorenii care au luptat pentru cauza Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească, remarcându-se în evenimentele de la Roşiorii de Vede .
Termenul de „ceauş” a apărut în limbajul administrativ şi militar românesc cu sensul de grad militar inferior, urmând stegarului şi odobaşei. Acest grad a fost utilizat în secolul al XVII-lea şi al XVIII-lea la compania de călăraşi (slujitori domneşti) cu sediul în Roşiorii de Vede care păzeau graniţa Ţării Româneşti în judeţul Teleorman.
În secolul al XIX-lea călăraşii de la Roşiorii de Vede îşi încetează activitatea întrucât după pacea de la Adrianopol ( 1829) Raiaua Turnu,creată de Imperiul Otoman ( 1420) pentru asigurarea dominaţiei otomane, se desfiinţează şi graniţa Ţării Româneşti se mută pe Dunăre.
Faptul că au existat oameni al căror nume de familie era cel de ceauş dovedeşte o continuitate istorică în Roşiorii de Vede. Este vorba despre existenţa unor urmaşi ai călăraşilor – oameni care nu erau impuşi servituţilor stabilite de Biserica Sf. Spiridon din Bucureşti pentru că funcţia militară le dădeau tuturor urmaşilor dreptul de a avea proprietăţi libere.
Nu este de mirare că asemenea roşioreni, în corpul cărora a curs din totdeauna sânge de oameni liberi, s-au alăturat revoluţionarilor paşoptişti. De aceea trebuie să reamintim cititorului că oraşul Roşiorii de Vede a fost centrul revoluţionar în timpul Revoluţiei de la 1848 desfăşurată în Ţara Românească.
Nici numele acestei străzi, situată în zona apropiată de centrul municipiului, nu a suferit vreo schimbare faţă de cel pe care-l purta la finele secolului al XIX-lea.
Începutul străzii se situează la intersecţia cu Calea Dunării. După un parcurs în linie dreaptă pe direcţia est-vest în lungime de 330 m strada, ce are lăţimea de 15,5 m ( din care 6,4 m parte carosabilă) se sfârşeşte la întâlnirea cu strada Ion Luca Caragiale.
Imobilele de aici sunt doar locuinţe individuale, cele mai multe cu un nivel, amplasate foarte aproape de stradă şi având în spate grădini de zarzavat, plantaţii de pomi fructiferi şi viţă de vie.