Strada Constantin Dobrogeanu Gherea


Foto: Gabriel Argeșeanu

       Într-un oraş în care  trama stradală s-a format în urmă cu mai bine de două sute de ani  existenţa unor străzi foarte drepte şi perpendiculare pe artera colectoare din care pleacă dovedeşte faptul că strada în cauză s-a creat în a doua parte a secolului al XIX-lea, respectând principiile edilitare statuate prin Regulamentul Organic.

Strada Constantin Dobrogeanu Gherea  şi mai precis fragmentul amplasat la apus faţă de str. I.L.Caragiale s-a dezvoltat pe  terenul obţinut de la familiile  călăraşilor ce nu erau supuşi obligaţiilor faţă de mănăstirea  Sfântul Spiridon Nou din Bucureşti. Existenţa aici a unor familii (Băltoiu, Băluţă, ş.a.) care au dat în sec. al XIX-lea nume unor alte străzi şi cartiere create în această parte a oraşului susţin afirmaţia de mai sus.

Strada Constantin Dobrogeanu Gherea este amplasată în zona centrală a municipiului. Ea îşi are începutul în Calea Dunării. Parcursul său de 800 m pe direcţia  est-vest se încheie la scuarul din  strada Corlătescu, căpitan.

Numele actual este comemorativ şi reprezintă una dintre personalităţile literare ale ideologiei socialiste. Constantin Dobrogeanu Gherea ( 1855-1920) a fost primul analist şi teoretician român al ideologiei socialiste având şi preocupări de estetică şi critică literară. Acest nume a fost  atribuit  străzii de autorităţile locale la începutul anului 1948. Până la acea dată strada s-a numit  Ghica Vodă, în amintirea lui Alexandru Scarlat Ghica voievod ( 1766-1768) semnatarul hrisovului prin care moşia domnească a oraşului Roşiorii de Vede este „dată şi închinată Mănăstirii Sf.Spiridon Nou Bucureşti”.

Casele, în general, cu un singur nivel, sunt  construite  sau  refăcute din temelii în a doua jumătate a secolului al XX-lea.  „Colţul’’ pe care îl face strada  Constantin Dobrogeanu Gherea cu Calea Dunării este ocupat de blocuri de locuinţe construite la sfârşitul anilor  ’90 ( cu adresă în Calea Dunării) în baza exproprierilor dispuse de Decretul Consiliului de Stat nr. 406 din 11.XII.1980 pentru proprietarii de la nr. 2 şi nr. 2 A. Prin acelaşi decret se hotărâse exproprierile şi la proprietăţile de la nr. 1, 4 şi 6, dar Revoluţia din decembrie 1989 a împiedicat acest lucru.

Anunțuri