Strada Mihai Bravu


       

Deși astăzi este trecută pe plăcuțele de identificare „str. Mihai Bravu”, din anul 1936, conform procesului-verbal nr. 6 al Consiliului Comunei Urbane Roşiorii de Vede acestei artere de circulaţie i s-a acordat dreptul de a se numi „bulevard”, ceea ce încadrează acest drum într-o categorie superioară, având ca scop declarat transformarea într-o stradă principală, ceea ce s-a realizat şi se păstrează.

      

Foto: Gabriel Argeseanu

   Începutul străzii Mihai Bravul este în Calea Dunării, perpendicular pe clădirea Primăriei Municipiului Roşiorii de Vede, iar sfârşitul este chiar la intrarea în staţia C.F.R Roşiorii Est, cea mai importantă poartă de intrare în oraş timp de peste 60 ani. Strada Mihai Bravul este inclusă în Drumul Judeţean nr. 612 A (Săceni – Roşiorii de Vede – Crângeni – Plopii Slăviteşti).

Lungimea străzii este de 800 m şi lăţimea măsurată între limita stradală a imobilelor amplasate de o parte şi de alta este de 16 m.
        Prima parte a străzii este mobilată pe ambele laturi cu blocuri de locuinţe având parter şi patru nivele. Ele au fost construite după ce în anul 1978 a fost emis Decretul Consiliului de Stat nr. 154 din 3 mai prin care s-au expropriat construcţiile şi terenurile de la imobilele cu numerele 1, 1 A, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9,10, 11, 12, 13, 14, 15, 17, 17 A, 19 şi 21. Alimentarea cu agent termic şi apă caldă menajeră a blocurilor J 103 ( scările A, B şi C), J 109 ( scările A şi  B) şi  J 113( scările A şi B). În aceste blocuri locuiesc două treimi din cei aproximativ 800 de roşioreni care au domiciliul pe strada Mihai  Bravul.

Pe partea din stânga a străzii locuinţele individuale încep de la numărul 23 şi se termină la numărul 53 A. Pe partea din  dreapta după blocurile de locuinţe urmează sediul  fostei  Întreprinderi Judeţene a Viei şi Vinului (I.V.V.) construită pe terenul  şi mai păstrând clădirile care au aparţinut  până la naţionalizarea din anul 1948 Morii Tănăsescu ( demolată în anul 1960). Aici s-au ridicat în anul 1977 şi 1978 un centru de depozitare a vinului şi un centru de  vinificaţie ( producţie vin). În ultimul deceniu al secolului al XX-lea întreprinderea primeşte numele de    S.C. VINALCOL S.A. Roşiorii de Vede, având şi o secţie de îmbuteliere a băuturilor spirtoase în  aleea C.F.R.

Un alt obiectiv economic existent pe această stradă îl constituie depozitele fostei  Filiale Roşiorii de Vede a Societăţii Naţionale PLAFAR S.A. ele fiind ultimul imobilul  pe partea din dreapta  străzii. Depozitele au fost construite în anii 1985-1986.

De remarcat că la numărul 45 se mai păstrează în bune condiţii magazii pentru depozitarea cerealelor, construite din lemn pe suporţi de beton la începutul secolului al XX-lea. Aceste magazii erau utilizate pentru depozitarea temporară a produselor agricole în vederea comercializării.

Casele individuale amenajate ca locuinţe ( în număr de 44) sunt construite sau refăcute după anii ’60 ai secolului al XX-lea. Multe dintre ele păstrează imaginea vieţii unor familii înstărite care le-au ridicat în prima jumătate a secolului trecut. Dintre acestea se remarcă construcţia de la numărul 28 (1940), numărul 33 (1914), numărul 37 (1914) şi numărul 47 (1931) care ne arată cum se  făceau casele roşiorenilor până la izbucnirea celui de-al doilea război mondial.

Casele individuale sunt împrejmuite spre stradă cu garduri realizate din şipci de lemn şi plăci de beton prefabricate. Ele delimitează curţi nu prea mari, dar întâlnim şi case, în special mai vechi, ce sunt amplasate cu unul din pereţi la limita străzii, deşi în spatele casei rămâne uneori destul teren liber.

Numele acestei străzi comemorează pe Mihai Viteazul – domn al Ţării Româneşti (1593 – 1601)  al Transilvaniei (1599 – 1600) şi al Moldovei ( 1600) de care se leagă legenda întemeierii oraşului Roşiorii de Vede. Aceasta spune (cf. Florian Criţescu) ca după izgonirea  invaziei turceşti şi  celebra companie la sud de Dunăre din anul 1598 Mihai Viteazul a împroprietărit ţăranii care au luptat alături de soldaţi şi i-a făcut slujitori ai domniei numindu-i „roşiori”.