Strada Sf. Teodor


   Această stradă este situată în zona centrală a municipiului Roşiorii de Vede şi este foarte cunoscută mai ales pentru faptul că la intersecţia ei cu Calea Dunării este amplasată clădirea primăriei locale.

Strada Sfântul Teodor se numără printre cele mai vechi artere de circulaţie roşiorene. Informaţii despre existenţa ei avem încă din secolul al XVII –lea , când aici se clădeşte la 1786 o biserică din lemn prin contribuţia postelnicului Tudorică Deşu.Această biserică avea hramul ” Naşterea Maicii Domnului „.
În locul acestei bisericuţe, în anul 1818, paharnicul Sandu Depăreţeanu va înălţa o nouă biserică din zid.Această biserică, cu hramul Sfântul Teodor Tiron, se păstrează şi astăzi.
Din secolul al XIX-lea hramul bisericii a devenit , în mod oficial, nume al străzii pe care o prezentăm acum.
În anul 1948 (ianuarie) numele străzii este schimbat de autorităţile locale , la comanda armatei sovietice de ocupaţie, cu denumirea de „7 noiembrie”. Data care devenise noul nume al str. Sfântul Teodor era ziua (după stil nou) a începerii Revoluţiei Socialiste din octombrie din Rusia (25 octombrie – stil vechi) şi era deja sărbătorită în Uniunea Sovietică ca zi naţională.
După Revoluţia din decembrie 1989 numele străzii a fost schimbat atât ca o dorinţă de a ne desprinde de perioada în care România a fost în sfera de influenţă a U.R.S.S. cât şi datorită faptului că Uniunea Sovietică şi-a încetat existenţa.
Pentru o scurtă perioadă de timp (câteva luni din anul 1990) strada aceasta s-a numit „Marin Preda”, în amintirea scriitorului teleormănean (1922-1980).
Din 5 aprilie 1991, prin Decizia nr. 102 Prefectura Teleorman a dat curs propunerii primăriei Roşiorii de Vede şi a reacordat străzii numele tradiţional – Sfântul Teodor.
Lăţimea străzii Sfântul Teodor este de 16 m din care partea carosabilă ocupă opt metri.
De remarcat că pe trotuarul de pe partea stângă a străzii, în sectorul cuprins între Calea Dunării şi str. I.L. Caragiale , sub asfalt se mai păstrează dalele de beton (60 x 60cm) cu care a fost pavat acest fragment în prima parte a secolului al XX-lea.
La Biserica Sfântul Teodor Tiron, până la 1838 a funționat Protoeria judeţului Teleorman. Protoeria se va reînfiinţa în anul 1910 sub numele de Circa II a Teleorman şi va funcţiona până la 1968. Din anul 1991 Protoeria Roşiorii de Vede reapare cu sediul la această biserică. În anul 2000 Protoeria Roşiorii de Vede cu 63 parohii, aparţine de Episcopia Alexandriei şi Teleormanului înfiinţată la 1 septembrie 1996 cu sediul în Alexandria.
La biserica Sf. Teodor Tiron a funcţionat în perioada 1933 – 1938 Asociaţia Muzicală Armonia care apoi a fost preluată de Căminul Cultural „Mihai Viteazul” din Roşiorii de Vede .
Pe partea dreaptă a străzii Sf. Teodor, la intersecţia cu str. I. L. Caragiale se găseşte Clubul Copiilor şi Elevilor din Roşiorii de Vede. El funcţionează într-un imobil ce a aparţinut familiei Daia şi a fost utilizat o vreme ca local al Poştei.

Pe partea stângă a străzii, la numărul 37, în curtea fostei mori UNIREA SAR , s-a construit în anul 1978 clădirea Cazarmei Companiei de Pompieri Militari ce foloseşte pentru intervenţii autovehicule speciale dotate cu rezervor de apă şi furtune din pânză.

Unitatea pompierilor militari a fost organizată oficial în Roşiori de Vede ca activitate de protecţie împotriva incendiilor din anul 1923.

Pe aceeaşi parte stângă a străzii ,dar în zona finală, după ultima locuinţă,  s-a contruit in anul 1998 Staţia de Reglare – Măsurare a Presiunii Gazelor Naturale.

Această amenajare constituie poarta de intrare a gazelor naturale în municipiul Roşiorii de Vede.Aici este capătul conductei de 23,5 km care transportă gazul metan de la magistrala naţională (aflată la vest de oraş).Aducţiunea de gaze naturale a fost realizată cu finanţare de la bugetul de stat  şi bugetul local în perioada 1994-1999  şi aparţine domeniului public al municipiului.

Ultima clădire de pe str. Sf. Teodor este Staţiunea Metrologică Roşiorii de Vede ce funcţionează în subordinea Centrului Regional Muntenia al Institutului Naţional de Metrologie, Hidrologie şi Gospodărirea Apelor. Despre  „observatorul meteorologic “ (numele popular al staţiei), ştim că a furnizat date care  au fost publicate şi Monitorul Oficial al României încă din anul 1872.

Deşi este amplasată în zona centrală a muncipiului strada nu a fost cuprinsă de campania de exproprieri şi demolări desfăşurată în ultimele trei decenii ale secolului al XX-lea de administraţia Ceauşescu. Doar proprietarii de la numărul 13 au fost afectaţi parţial prin exproprierea unei suprafeţe de teren dispusă prin Decretul Prezidenţial nr. 45 din 31 martie 1975, pentru construirea actualei Grădiniţe de Copii nr. 4.

Pe str. Sf. Teodor clădirile pe care le-am mai menţionat ca existând de circa un secol, sunt înregistrate pe lista monumentelor naţionale de arhitectură. Astfel, biserica Sf. Teodor figurează la poziţia 35 B 201 , Casa Olimpia Popescu, de la nr. 4 ( început de secol XX) este la poziţia 35 B 212 , casa Trăilă Micu de la nr. 5 ( început de secol XX) este la poziţia 35 B 213 , casa  Ionel Anastasescu, de la nr. 7 (1914) unde din anul 1995 este amplasată o  Campanie de Jandarmi, este înscrisă la poziţia 35 B 214, casa Noica, de la nr. 9 (sf. sec. XIX )  este la poziţia 35 B 215, casa Manolescu , de la nr. 11 ( început de sec. XX) figurează la poziţia 35 B 216 şi  casa Daia de la nr. 16 ( început de sec XX) este înscrisă la poziţia 35 B 217.

(sursa documentară: Străzile din Roșiorii de Vede, autor Eugen Ovidiu Vlad)
#strazi #sfantulteodor #eugenovidiuvlad #blogulluigabriel
Anunțuri